Istoria dispozitivilor de cântarit

Surprinzător, dar oamenii au început a folosi acest dispozitiv încă în antichitate. Istoria creării primelor dispozitive de cântarit începe cu două milenii înainte de nașterea lui Hristos. Atunci au fost inventate primele cantare simple.

Primele cintare din Babilon și Egiptul Antic păreau destul de primitive și erau compuse dintr-un stativ cu două boluri suspendate pe el. Un pic mai târziu, construcția cântarelor a fost modificată, s-a adăugat o greutate mobilă, dar oricum precizia acestora era pe departe de adevăr.

În secolul al XII-lea a fost înventat cântarul cu boluri, de către Al-Khazini un mecanic arab, matematician, fizician și filosof, eroare căror reprezenta nu mai mult de 0,1%. Cu ajutorul acestui cântar, pentru acelor vremuri de dispozitive au devenit super precise, cu ajutorul cărora a fost posibilă determinarea densității substanțelor și recunoașterea compoziției aliajelor. Cântăriile au folosit, de asemenea, pentru a distinge pietrele prețioase și monedele de contrapartidele contrafăcute.

În secolul al XVI-lea, Galileo Galilei a creat primul cântar hidrostatic, care a permis cântărirea obiectului nu numai în aer, ci și în lichid. El au fost folosite pentru a determina densitatea corpului.

Cântarul cu arcuri au fost inventate la sfârșitul secolului al XVII-lea de către omul de știință german Christophe Weigel. El are o serie de avantaje. În primul rând, sunt suficient de precise, în al doilea rând, ușoare și compacte. Continuatorii moderni în istoria cântarelor au devenit deja balanțele digitale, în prezent, acest tip de cântare este cel mai folosit și mai precis.